Va invitam sa aflam impreuna mai multe despre cum isi petreceau timpul liber membrii Familei Regale a României, dincolo de îndatoririle oficiale care trebuiau îndeplinite.

La Curtea regelui Ferdinand, care era o curte deschisă, cu un protocol nu prea rigid, timpul liber era petrecut atât în familie, cât şi cu invitaţii familiei regale, care întotdeauna erau în număr destul de mare la palat. Timpul liber al familiei regale Ferdinand şi Maria se derula între dejunuri, dineuri, serate, ceaiuri, recepţii şi participarea la expoziţii, reprezentaţii teatrale şi de operă, plimbări, practicarea unor sporturi (tenis, călărie, schi), dar totdeauna în compania a cât mai mulţi oaspeţi, deoarece reginei îi făcea plăcere să fie înconjurată de cât mai multă lume.

Sărbătorile de Paşte şi de Crăciun erau petrecute tot în familie, la Palatul Cotroceni, după un ritual stabilit încă din vremea când erau principi, şi cărora li se alătura şi personalul superior şi inferior al Casei Regale.

Dacă la Curtea regelui Ferdinand şi a reginei Maria timpul liber era petrecut într-un cerc cât mai larg, la Curtea regelui Carol al II-lea, situaţia era alta, în sensul că, viaţa se desfăşura într-un cerc mult mai restrâns.

Regele Carol al II-lea nu simţea nevoia să fie înconjurat de oaspeţi veniţi din afară, de rude şi prieteni, în afara celor care formau camarila regală. Pentru el era de ajuns să se afle în preajma Elenei Lupescu şi a lui Ernest Urdăreanu, ca să se simtă liniştit şi fericit. Prezenţa Duduiei îi era de ajuns şi ar fi petrecut cu ea tot timpul liber din lume. Ea era centrul existenţei sale, şi de aceea tot ceea ce întreprindea se concentra în jurul acesteia.

 Vânătoarea, cinematograful şi Elena Lupescu erau o constantă în viaţa regelui Carol al II-lea şi de aceea jurnalul său abundă în descrieri ale acestor activităţi derulate în timpul liber.

Acest mod restrâns de a petrece timpul liber a fost preluat şi de regele Mihai şi mama sa, regina Elena, aceştia încercând să şi-l organizeze în limita posibilităţilor pe care le oferea societatea românească în acel moment. Astfel, seratele au fost înlocuite cu dejunuri, dineuri şi ceaiuri luate în compania membrilor familiei regale, a suitei şi a altor invitaţi din ţară şi din străinătate. Lipsa seratelor sau a marilor baluri de altădată de la Curtea Regală nu a reprezentat însă o problemă pentru noua familie regală, în special pentru regina mamă Elena, căreia „îi plăcea să se culce şi să se trezească devreme“.

Deoarece suveranul nu era implicat în principalele evenimente politice şi militare aflate în desfăşurare, a putut să facă, împreună cu regina mamă, vizite în diverse zone ale ţării, călătorii în străinătate, plimbări şi excursii, să practice anumite sporturi, să asiste la diferite manifestări culturale.

Regelui Mihai şi mamei sale le făcea mare plăcere să-şi petreacă timpul liber la Sinaia sau la Săvârşin. La Sinaia, de exemplu, reginei mamă îi plăcea să stea lângă fiul său, în timp ce acesta conducea maşina şi să facă împreună plimbări prin Carpaţii împăduriţi. La rândul său, regele Mihai îşi făcuse la Castelul Peleş un atelier pentru reparat automobile, unde lucra cu plăcere, mai ales că avea un talent deosebit în acest domeniu.

La cealaltă reşedinţă, Săvârşin, regele Mihai şi mama sa se simţeau complet liberi, deoarece puteau să se plimbe pe jos sau cu maşina; regele putea să vâneze singur sau în compania oricărei persoane pe care ar fi dorit să o invite.

Sursa foto : http://www.gizapyramids.org/code/emuseum.asp?newpage=reisnerbio