Vă invităm la o călătorie în apropierea Bucureştiului, în compania istoricului Anita Sterea, pentru a descoperi două spaţii sacre de o mare frumuseţe, primul aparţinând comunităţii catolice şi, cel de-al doilea, comunităţii ortodoxe de la noi din ţară.

Prima oprire se va face la Mănăstirea Carmelitanilor Desculţi, o clădire modernă impresionantă, de un mare rafinament arhitectonic, care poartă hramul Sfintei Fecioare Maria de pe Muntele Carmel. Este considerată „Cea mai reuşită, din punct de vedere arhitectural şi teologic, dintre construcţiile religioase moderne din Europa” de către preotul iezuit Marko Ivan Rupnik, directorul Şcolii internaţionale de artă Centrul Aletti din Roma. Arhitectura este semnată de Tudor Rădulescu, care a colaborat cu slovacul Andrej Stepancic.

Ordinul Carmelitan s-a născut pe Muntele Carmel la începutul secolului XII, când un grup de pustnici latini ce trăiau în rugăciune, în peşterile de acolo, au primit din partea Patriarhului Albert din Ierusalim o Regulă de viaţă. Aceasta Regulă conţine un precept central din care iradiază toate celelalte: „meditează ziua şi noaptea legea Domnului”(Ps 1,2).

…

Al doilea loc vizitat este Mănăstirea Ţigăneşti, una dintre cele mai bine păstrate şi liniştite mănăstiri din apropierea capitalei. Sub numele de “Ţigăneşti”, mănăstirea este amintită în hrisoavele domneşti de danii ale domnitorului Moruzi (1793), Caragea (1813) şi Dimitrie Ghica Voievod (1824). Biserica mănăstirii datează de mai bine de două sute de ani, însă vatra monahală de la Ţigăneşti este cu mult mai veche, obştile monahale din Mănăstirea Căldăruşani şi Schitul Maicilor zidind actuala biserică pe locul unui mai vechi schit de călugări. Legenda locului – susţinută de faptul că pomelnicul mănăstirii începe cu voievodul Mihai Viteazul şi Doamna Stanca, fapt care atestă că această aşezare monahală există încă de la începutul secolului al XVII-lea – spune că aceasta a fost zidită de câţiva călugări români din Sfantul Munte Athos.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Ţigăneşti este pictată în secolul al XVII-lea, în stil neobizantin şi este ferecată în argint. Având în vedere stilul uşor naiv, este foarte posibil ca icoana să provină din Transilvania. Mănăstirea Ţigăneşti este renumită şi pentru atelierele sale, în care sunt lucrate minunate vestminte preoţeşti şi broderii liturgice.

…

Transportul se va face cu autocarul, excursia are o durată de cca 6h. Ne întâlnim la 08.40 a.m., lângă Biserica Franceză „Sacré Cœur” din Bucureşti, str. Cpt. Demetriade nr. 3, colţ cu Bulevardul Aviatorilor, Bucureşti. Autocarul pleacă la ora 9:00. Ne întoarcem în Bucureşti la 15.00.

Participarea se va face pe bază de înscriere pe e-mail sau formularul de înscriere şi achitarea taxei de participare în avans, locurile fiind limitate.

Taxa participare este de 120 de lei, include transport dus/întors. Vom afla informaţii despre istoria locurilor atât în drumul spre cele două obiective, în autocar, cât şi la faţa locului.

Sursă imagini: Instagram şi http://www.faptelecredintei.ro/pelerinaje-manastiri/manastiri/sfanta-manastire-tiganesti.html/attachment/manastirea-tiganesti-13